Ce fel de creştinism trăim?

„Nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum şi ne deschidea Scripturile?” Luca 24:32

Ce fel de creştinism trăim noi în ziua de azi? Ne mai arde inima după Domnul, după Cuvânt, după rugăciune şi părtăşie? Sau trăim în rutină, amorţiţi, plictisiţi şi inerţi? Dacă suntem nişte creştini lipsiţi de pasiune și plictisiţi, nu suntem după voia lui Dumnezeu. Noi avem un Hristos viu şi trebuie să fim vii şi plini de pasiune pentru Domnul nostru.

Dumnezeu să ne ajute să nu mai fim doar experţi în teorie, doar să vorbim despre El, ci să şi trăim, să-L dorim cu adevărat pe El, prezenţa şi slava Lui în vieţile noastre. Să nu trăim doar plictisiţi şi cu conştiinţa amorţită că știm, că am auzit despre Adevăr, fără să-l şi aplicăm la noi înşine sau fără să ne verificăm în lumina Lui! Putem merge  la biserică, putem avea doar o formă de evlavie, putem avea chiar un sentiment de suprafață, conştienţi că nu suntem conform voii lui Dumnezeu şi totuşi, din nefericire, să nu facem nimic pentru schimbarea noastră.

Un frate spunea: „Satana ştie Biblia mai bine ca oricine dintre noi, dar problema este că nu poate să o trăiască”. Iartă-ne, Doamne, pentru nevegherea asupra acestui pericol conştient şi nu ne mai lăsa să fim duplicitari, plictisiţi şi falşi, ajută-ne să trăim, ajută-ne să împlinim Cuvântul Viu, lucrător şi transformator în vieţiile noastre. Sfărâmă toată rutina şi tiparele noastre omeneşti. Noi avem nevoie să gustăm cu adevărat din Dumnezeu, din „Pâinea” caldă a prezenţei Sale, o „Pâine” întreagă, nu doar fărâmituri.

O, Doamne, doar prin foame, pasiune şi pocăinţă autentică ne putem apropia şi pregăti pentru prezenţa şi slava Ta. ”Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima” Ieremia 29:13. Eforturile făcute cu jumătate de inimă nu sunt de folos. Un învăţător al Bibliei spunea: „Singurul mod de a-L cunoaşte pe Dumnezeu este… la prima mână. Cei ce se mulţumesc să-L cunoască printr-o relaţie de mâna a doua nu-L cunosc cu adevărat.”

Ce har! Să fii un ucenic biruitor, un rob extraordinar îndrăgostit de Isus. Este tot ce contează! Fă-ne, Doamne, conştienţi pe toţi, până nu-i prea târziu! Duhul poate să aducă înviorare în viața ta!

Doamne, distruge duhul de plictiseală din vieţile, casele şi bisericile noastre. Doamne, nu ne lăsa să fim închinători virtuali, sintetici și decorativi. Doamne, noi avem nevoie să te cunoaştem cu adevărat prin revelaţie, prin Duhul Sfânt și nu doar prin educație religioasă. „Îmi însetează sufletul după Tine… într-un pământ… fără apă” Psalmul 6:l.

Avem de nevoie urgentă de prezenţa Ta, de foc şi pasiune în inimile noastre, ca să trăim şi să iubim cu adevărat.

 

articol preluat de pe resurse crestine: Cu scopul de a ne motiva sa ne apropiem de Dumnezeu!

http://www.resursecrestine.ro/editoriale/136691/ce-fel-de-crestinism-traim

Lucruri de care trebuie sa tinem cont daca vrem sa mostenim cerul …

Zilele acestea mi-am amintit de cateva lucruri care ar putea fi folositoare  pentru toti aceea care dorim sa mostim cerul cu Dumnezeu.

Stim cu toti ca Isus nu a venit pe pamant ca sa ne imparta pamantul si a venit in lumea noastra ca sa ne imparta cerul.De aceea cred ca e important sa avem in vedere in fiecare zi lucrurile care ne ajuta sa ne apropiem pe zi ce trece mai mult de cer.Un alt lucru pe care  il dezvalue acest text este solutia pentru ca sa nu ne clatinam pe calea Domnului.Ca sa nu va mai tin in suspans as vrea sa va spun ca toate aceste lucruri ,sfaturi sau solutii se gasesc in Cuvantul Domnului,in cartea Psalmilor la capitoul 15  unde scrie asfel:

1. (Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant?

2. – Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima.

3. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau.

4. El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui.

5. El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata.

Doamnul sa ne ajute sa avem aceste versete totdeauna in mintea noastra si intradevar sa nu ne clatinam !

Nevoia de rugaciune…

După o lungă perioadă în care nu am scris pe blog aș vrea să îmi reiau activitatea, să mai aștern pe blog puține cuvinte care m-au pus pe mine pe gânduri și îmi doresc să ne fie de folos tuturora care mă urmăriți ,pentru că fiecare să devenim mai buni și mai aproape de Dumnezeu.

Textul din Scriptură pe care vreau să îl imparatasesc cu voi se găsește în Evanghelia după Luca la capitolul 6 cu versetul 12 care spune asfel  :

În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Probabil am mai scris despre rugăciune până acum dar mai vreau să medităm împreună la acest lucru foarte important din viața creștinului.

De ce?

Datorită simplului fapt că din ce în ce mai puțin ne facem timp pentru rugăciune.

Acest lucru se obsearva în toate domeniile din viață noastră și la fiecare dintre noi ,indiferent de slujba pe care o avem în via Domnului.

Am citit mai demult un sondaj realizat pe un grup oameni de oameni credincioși și pe alți necredincioși,ceea ce vreau să spun cu acest sondaj este că rezultate au spus că oamenii care meg la biserică regulat,se roagă constant ,sunt oameni care sunt mai liniștiți,echilibrați și mai puțini stresați față de cei necredincioși.

Am spus aceste lucruri deoarece și noi spunem uneori că suntem stresați,fără chef sau mai rău ,disperați până la depresie.

Am observat că ori decate ori ne plângem de ceva, se întâmplă pentru că ne facem din ce în ce mai puțin timp pentru rugăciune . Nustiu câți dintre voi ați experimentat să vă puneți pe genunchi nervoși pe cineva sau pe ceva,cu o problemă care vă supăra sau stresa și să va ridicați ,cu o atitudine schimbată,cu o altă stare atât de diferită de cea pe care ați avuto când va-ți plecat la rugă,de ce spun lucrul acesta pentru că am trăit asfel de momente.Știu că rugăciunea are putere ,rugăciunea ne schimbă.Prin rugăciune nu facem alceva decât să îi spunem lui Dumnezeu că suntem dependenți de El și nimic nu putem face fără ajutorul Lui.

Îmi place cum spune Cuvanul lui Dumnezeu :”În zile acelea, Isus S-a pe munte să se roage…” ,noi am vrea să ne rugăm numai în zilele în care ne merge bine sau în zilele în care vom fi bine dar Isus ne învață să ne rugăm indiferent de situația în care ne aflăm.Domnul să ne ajute !

Un alt lucru pe care mi-l spune acest verset este timpul pe care îl petrece Isus în rugăciune,toată noaptea .Mă gândesc la mine cât timp îmi petrec în rugăciune sau dacă a existat vreo noapte pe care să mi-o petrec în rugăciune ,nustiu care sunt răspunsurile dumneavoastre dar mă gândesc că dacă suntem sinceri cu noi înșine ,vom observă că ar trebui să ne rugăm mai mult timp.

Suntem obișnuiți să mâncăm repede, să ne deplasăm cât mai repede, să gătim în timp cât mai scurt de aceea avem supe instant ,prăjituri gata sau aproape preparate că să depunem cât mai puțin efort ,tot așa uneori facem și cu rugăciunea din păcate.Isus Hristos nu ne învață acest lucru,El ne învață să stăruim în rugăciune,să fim perseverenți .De aceea uneori când ne rugăm lui Dumnezeu și îi cerem ceva ,uneori suntem așa de grăbiți încât îi cerem de ce avem nevoi și pe când să ne răspundă noi suntem cu mână pe clanța de la ușă să plecăm.

Așa că va îndemn împreună cu mine să ne facem tot mai mult timp pentru rugăciune,fiecare ne dorim să ne asculte Dumnezeu de aceea haideți să facem cât ține de noi și să nu trăim numai din experiențele din trecut și să experimentam în prezent cum Dumnezeu ascultă rugăciunea. Dumnezeu sa ne ajute! Amin.

Cum ar trebui să ne privim unul pe altul?

Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.
Filipeni 2:3-6.

Cum ar trebui să ne privim unul pe altul?

În urmă cu ceva timp am trecut printr-o perioda mai neplăcută în care unele lucruri m-au pus pe gânduri şi poate o să va ajute şi pe voi să priviţi lucurile altfel,tratând persoanele din jurul vostru cu mai multă dragoste şi apreciere.
Mă întrebăm oare cât ar trebui să ne preţuim unul pe altul? sau cum ar trebui să ne comportăm unul cu celălat?
După aceste întrebări mă gândeam la cât de scurtă e viaţă şi cu atâtea persoane interactioanm de-a lungul vieţii,unele ne lasă un gust amar,altele ne fac plăcere să le revedem,cu unele ne mai întâlnim iar cu altele poate nu,s-ar putea să le ducă viaţă departe de noi dar indiferent,oare ne privim sau respectăm cât trebuie?
Am întâlnit persoane la care am ţinut şi căror am vrut să le arăt recunostiinta mea pentru ceea ce au făcut în viaţă mea doar pe când am vrut să le arăt aprecierea mea nu am mai avut la cine.
Cred că ar fi bine că să fim atenţi la fiecare persoană cu,care interacţionăm în viaţă de zi cu zi şi să ne comportăm cu mai multă bunătate şi respect.
De atâtea ori la supărare ne spunem lucuri rele unii altora,probabil după aceea ne pare rău şi ne cerem iertare dar totuşi prin cuvintele noastre am rănit şi poate durează o vreme până se vindecă rănile pe care le am creat sau care poate lasă urme sau sechele pe viaţă,toate astea nu s-ar întâmplă dacă am fi mai atenţi la ceea ce vorbim sau cum vorbim.Mi-să întâmplat să nu fiu atent la vorbele sau glumele pe care le -am spus şi să observ cum prin nişte cuvinte nevinovate am făcut pe cineva să se simtă aiurea.Oare cum ar trebui să vorbim unul cu celălat? uitaţi cum ne spune Sfânta Scriptură că ar trebui să vorbim:” Niciun cuvânt stricat să nu va iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, că să dea har celor ce-l aud.”(Efeseni4:29).
Cum ar trebui să vorbim? cuvinte care să zidească pe cei ce le aud,nu pot să zic alceva la această decât aşa să ne ajute Dumnezeu.Cred că este important modul cum privim la cei din jurul nostru pentru că va determina modul cum vorbim cu ei .Haide-ţi să apelăm din nou la Cuvântul vieţii,Sfânta Scriptură care ne spune în Efeseni în capitolul 2 cu versetul 3 aşa :”Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.”
Oare chiar aşa să fie?chiar ne privim unul pe altul mai presus de noi înşine?
Am spus că e important cum îi privim pe ceilalţi deoarece dacă îi privim pe toţi ceilalţi din jurul nostru inferiori cel mai probabil le vom vorbi cu superioritate ceea ce nu e tocmai bine pentru că nu aşa ne învaţă Scriptură.Probabil că ştim multe lucruri bune dar nu vreau numai să ştim ci să le punem în practică cu alte cuvinte să le trăim.E foarte important să ştim Cuvântul lui Dumnezeu dar e tot atât de important să Îl şi trăim iar la acest capitol trebui să recunosc că e mai greu,eu ştiu că am de lucrat,nuştiu cum va descurcaţi voi la capitolul trăire după Sfânta Sciptura dar oricum ne-am descurcă bine sau mai puţin bine Domnul Isus să ne ajute să ne pocăim şi să trăim aşa cum doreşte Dumnezeu.
Ce este interesant este că în jurul nostru se promovează ideea că „eul” nostru să fie satisfăcut restul nu contează dar la Dumnezeu lucururile stau exact invers,prima dată ceilalţi din jurul nostru(apropapele nostru) şi apoi noi.Modul cum îi privim,cum vorvim cu ceilalţi din jurul nostru determina relaţiile pe care le vom avea cu ceilalţi.Deşi sunt fel şi fel de persoane,unele greu de mulţumit,alte greu de ascultat indiferent, Dumnezeu ne cere să avem relaţii bune cu ceilalţi să îi privim mai presus de noi înşine,mai întâi la foloasele celorlalţi şi apoi la foloasele noastre spune Cuvântul mai jos în versetul 4.
În versetul 5 Cuvântul ne îndeamnă să avem gândul lui Hristos iar în următorul verset ne prezintă gândul suprem de smerenie al Domnului Isus,fie că să fie şi gândul nostru.
Aşadar să apreciem tot ce se poate aprecia în cei din jurul nostru să îi respectăm cât mai mult pentru niciodată nu se ştie ce aduce ziua de mâine.
Să îi privim mai presus de noi înşine şi să avem grijă cum vorbim pentru că defapt această va arată modul cum îi privim.
Am dorit să împărtăşesc aceste gânduri cu voi că să fiu eu mai atent cu ceilalţi şi dacă va vor fi de folos şi vouă aceste gânduri,va fi şi mai bine.Probabil ar fi multe de spus despre dragostea aproapelui dar şi mai multe cred că ar fi de trăit şi Domnul să ne ajute să trăim aşa cum El doreşte! Amin,Amin.

Intotdeauna Dumnzeu are o solutie de reabilitare!!!

As vrea sa va transmit cateva cuvinte care mi-au trecut prin minte cand am citit acest capitol din Ieremia 14:7

7. Daca nelegiuirile noastre marturisesc impotriva noastra, lucreaza pentru Numele Tau, Doamne! Caci abaterile noastre sunt multe, am pacatuit impotriva Ta.

Nelegiuriile noastre vorbesc impotriva noastra dar pentru Numele Tau lucreaza,nu meritam noi ca sa ne asculti dar pentru Numele Tau Doamne lucreaza!!!
Pacatele poporului au pus un asa mare zid intre ei si Dumnezeu incat Dumnezeu le vorbeste prin Ieremia caci chiar daca ar posti si ar aduce atatea jerfe tot nu Ii va asculta
12. Caci, chiar daca vor posti, tot nu le voi asculta rugaciunile, si, chiar daca vor aduce arderi de tot si jertfe de mancare, nu le voi primi; ci vreau sa-i nimicesc cu sabia, cu foametea si cu ciuma.”
Asa mult l-au suparat pe Dumnezeu incat in capitolul 15 din aceasi carte ne spune in felul urmator:,,caci chiar daca Moise si Samuel ar mijloci pentru popor tot nu va fi binevoitor”
Dar un lucru frumos si incurajator care mi-a placut se gaseste in versetul 19 din capitotul 15, unde le vorbeste Dumnezeu poporului lui Israel si noua astazi :Daca te vei lipi iaras de Mine iti voi raspunde!!!”
19. De aceea asa vorbeste Domnul: „Daca te vei lipi iarasi de Mine, iti voi raspunde iarasi, si vei sta inaintea Mea; daca vei desparti ce este de pret de ce este fara pret, vei fi ca gura Mea. Ei sa se intoarca la tine, nu tu sa te intorci la ei!
Asadar oricat si in orice stare a ajuns poporul,Dumnezeu are o solutie de reabilitare pentru ei.Partea si mai frumoasa este ca Dumnezeu are o solutie de reabilitare pentru orice om de pe acest pamant care se intoarce cu pocainta la El si isi alipeste inima de Dumnezeu,indiferent in ce stare se gaseste acel om,Dumnezeu are solutii de reabilitare pentru el.
Cred ca Dumnezeu poate sterge orice trecut murdar,pacatos si fara nici-o speranta intr-un prezent si mai apoi intr-un viitor nou nout plin de speranta si de bucurie!!!
Si din viata mea pot sa va spun ca nu este mai mare bucurie decat bucuria pe care o da Dumnezeu atunci cand te intorci la El!!!
Noi poate zicem ca nu am pacatuit asa ca si ei,da, asta poate fi adevarat dar asta nu inseamna ca neglijam pacatul deoarece stim ca plata pacatului este la fel si pentru mandrie,neascultare
ca si pentru inchinarea la idoli.
As vrea sa va aduc cateva verset ca argument la ceea ce am zis,un prim verset se gaseste in Epistola lui Iacov 2:10 si al doilea se gaseste in prima carte a lui Samuel in capitolul 15 cu versetele 22,23; cand Saul a pacatuit si nu a facut tot ce ia poruncit Dumnezeu cu ideea ca sa avem grija si sa nu neglijam pacatul.
Iacov 2:10. Caci, cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate.
22. Samuel a zis: „Ii plac Domnului mai mult arderile de tot si jertfele decat ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decat jertfele, si pazirea cuvantului Sau face mai mult decat grasimea berbecilor.
23. Caci neascultarea este tot atat de vinovata ca ghicirea, si impotrivirea nu este mai putin vinovata decat inchinarea la idoli si terafimi. Fiindca ai lepadat cuvantul Domnului, te leapada si El ca imparat.”

De aceea cred ca se cuvine sa ne cerem iertare ca Dumnezeu sa ne poata ierta si sa lucreze in vietile noastre.
Cu siguranta Dumnezeu doreste sa ne ierte si sa fie cu noi dar asta nu inseamna ca noi trebuie sa ne ,,jucam” cu pacatul iar mai apoi sa profitam de bunatatea Lui,totusi daca se intampla accidental sa pacatuim as vrea sa retinem ca Dumnezeu e gata sa ne ierte daca ne pocaim si ne alipim inimile de El.
In incheiere as vrea sa va spun ca la Dumnezeu este speranta de reabiliate pentru orice om si pentru cel cazut in pacate, traind o viata murdara cat si pentru cel care cu voia sau fara voia lui sau prin vegherea sau nevehherea lui a pacatuit.

Dumnezeu sa ne ajute sa ne alipim inimile de El de Dumnezeul nostru in fiecare zi!!!

„Cu Dumnezeu alături şi sprijinindu-te pe braţul Său poţi înfrunta orice îţi stă în cale.”

„Ne vom vedea adevărata statură numai când vom sta în umbra lui Cristos!”

Un raspuns pe masura

Un bărbat a mers la frizer să se tundă. În timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au început o conversaţie interesantă despre diverse subiecte. În cele din urmă au ajuns să vorbească despre Dumnezeu, iar frizerul a spus:
“Nu cred că Dumnezeu există.”
“De ce spui asta?” a întrebat clientul.
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment, dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu.
În scurt timp, frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman. Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus: “Ştii ceva? Frizerii nu există!” “Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit. “Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!” “Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.” “Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.” “Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există! Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”

Noutati

La sectiunea recomandari am introdus o rubrica cu carti motivationale pe care le puteti citi online.Prima carte motivationala care am pus-o la dispozitia dvs. este foarte scurta dar mie mi-a placut mult asa ca am postat-o ca sa o cititi si voi daca doriti .Din pacate nu am foarte multe carti in format electronic si probabil nici cele care le-am postat nu se ridica la standardul dvs. dar cei care doriti puteti sa imi trimiteti prin email,carti,sugestii pentru a avea carti cat mai multe si de calitate.Toate astea pentru desavarsirea si pregatirea noastra pentru a fi mai buni in slujire si in viata noastra de zi cu zi .Domnul Isus sa ne ajute!!!

Poezia Fiecare da ce are… de Valentin Popovici

Totul e creat pe lume
Pentru într-ajutorare;
Pentru ce e-n jurul său,
Fiecare dă ce are.

Totul e creat pe lume,
Fie lucru mic sau mare
Spre folosul tuturora,
Nimic nu-i din întâmplare.

Vară. Soarele-i fierbinte,
Peste tot, căldura mare;
Stai sub pom – primeşti răcoare,
Pomul deci îţi dă ce are.

Zgribulit porneşti spre casă…
Iarnă, frig, zăpadă mare.
Intri-n casă – e căldură,
Deci şi soba dă ce are.

Sau: afară-i primăvară,
Mergi pe câmp şi rupi o floare,
O miroşi – îi simţi parfumul,
Deci şi floarea dă ce are.

Imaginați-vă-o albină
Alergând din floare-n floare
Să ne-aducă nouă miere:
Dragul meu, ne dă ce are.

În excursie,-n poiană
Cântă-o pasăre,-i răcoare,
Cântu-i minunat desfată,
Deci şi ea îţi dă ce are.

Toamnă. Şi cât vezi cu ochii
Câmpu-i plin, recoltă mare;
Cât de bun este pământul
Căci dă omului ce are !

Noapte. Întuneric beznă;
Zori, şi soarele răsare
Scăldând totul în lumină,
Deci el dă lumini, ce are.

Prieteni – însă deodată
Ceartă, ură, dezbinare;
Credinciosul fals ´i-aţâţă,
Deci sărmanul dă ce are.

Te-ntâlnești pe drum cu-n frate
Şi-ţi produce întristare
Fiindcă te priveşte rece:
Dragul meu, îţi dă ce are.

Pocăit, da-l bate vântul
Şi viaţa lui apare
Poticnire pentru alţii –
Să ştiţi că dă ce are.

Când lovit eşti de vreun frate
Să nu-ntrebi: „Cum poate oare?”
Are ? N-are conştiinţă ?
Fiecare-i clar, îţi dă ce are.

Mergi pe stradă. La un colţ
Doi se ceartă-n gura mare,
Unul dintre ei înjură –
Omu-acesta dă ce are.

Prieteni – însă deodată:
Ceartă, ură, dezbinare ;
Credinciosu-adevărat
Îi îndeamnă la-mpăcare.

Credincios – şi pentru alţii
Viaţa lui e-o îndrumare,
Spune peste tot de Domnul,
Deci şi-acesta dă ce are.

Un om bun, plin de iubire
Blând în orice-mprejurare,
Duce pace pretutindeni,
Deci dă tuturor ce are.

Când nădejdea mântuirii
Îţi devine-ncredinţare,
Din încrederea în Domnul
Dă şi celui care n-are.

Omul bucuros în toate,
Şi în bine şi în rău
Bucurie va transmite
Tuturor din jurul său.

A fi rău, a fi vulgar
Să nu crezi că-i lucru mare
Credincios de eşti – atuncea
Fii o binecuvântare.

Totul e creat pe lume
Fie lucru mic sau mare
Spre folosul tuturora,
Nimic nu-i din întâmplare.

Omu-n lume-i îndreptarul
Către iad sau către rai;
Celor mulţi din jurul tău,
Ascultător iubit, ce dai ?